Cum afectează organismul trecerea la ora de iarnă. Semnalul de alarmă tras de dr. Tudor Ciuhodaru

Trecerea la ora de iarnă, atunci când ceasurile se dau înapoi cu o oră, este, de obicei, mai ușor tolerată decât cea la ora de vară, dar afectează totuși ritmul circadian și calitatea somnului.

Unul dintre cei mai cunoscuți medici români care a explicat pe larg aceste efecte este dr. Tudor Ciuhodaru, medic primar de medicină de urgență.

Ciuhodaru a subliniat de mai multe ori impactul pe care schimbarea orei îl are asupra sănătății fizice și psihice, deopotrivă. Specialistul vorbește despre dereglări ale somnului, stări de oboseală, tulburări de concentrare și scăderea randamentului.

El avertizează că nu este doar o simplă problemă de confort, ci o dereglare a ceasului biologic care poate accentua anumite afecțiuni deja existente. Potrivit lui Tudor Ciuhodaru, cei mai vulnerabili sunt copiii, bătrânii și pacienții cu boli cronice, mai ales cei cu afecțiuni cardiovasculare și psihice. Adaptarea organismului la noua oră poate dura de la câteva zile până la două săptămâni, spune medicul.

„Schimbarea orei acționează ca un factor de stres asupra organismului, favorizând fluctuațiile de tensiune arterială și creșterea riscului de evenimente cardiovasculare în primele zile după modificare”, conchide medicul Tudor Ciuhodaru.

Ora de iarnă sau ora de vară? Ce spun experții despre varianta mai sănătoasă și de ce lumina dimineții este esențială pentru somn și sănătate

În weekend-ul 24-25 octombrie, multe țări au dat ceasurile înapoi cu o oră pentru a reveni la ora de iarnă sau „ora standard” — cea mai apropiată de ora solară — după luni de zile în care au funcționat după programul de vară. Schimbarea orei are loc de două ori pe an și, deși au existat numeroase încercări de a renunța la această practică, în fiecare primăvară și toamnă ceasurile sunt în continuare date înainte sau înapoi cu o oră.