Odată cu scăderea temperaturilor, tabloul sezonului rece vine la pachet cu un detaliu inevitabil: pachetul de șervețele din geantă sau de pe birou.
Temperaturile scăzute par să deschidă oficial seria virozelor, iar sentimentul că toată lumea din jur strănută sau tușește nu este doar o impresie, ci o realitate cu care ne confruntăm în fiecare an.
Nu frigul în sine este direct responsabil pentru stările de rău, ci mai degrabă modul în care ne schimbăm obiceiurile. Petrecem mult mai mult timp în spații închise, neaerisite și aglomerate, iar aerul uscat generat de calorifere devine cadrul perfect în care virusurile rezistă mai mult și se transmit ușor.
Din fericire, ne putem ajuta organismul mai mult decât credem prin câteva gesturi simple. Un somn odihnitor, mișcarea zilnică, o alimentație echilibrată și spălatul frecvent pe mâini rămân cele mai eficiente scuturi pentru imunitate.
Care sunt principalele motive pentru care răcim mai des iarna?
Pentru un adult, două sau trei răceli pe an reprezintă un lucru absolut obișnuit, în timp ce copiii pot trece prin chiar mai multe episoade. Deși ne pot surprinde în orice anotimp, virozele devin mult mai frecvente toamna și iarna. De vină nu este doar vremea de afară, ci mai ales modul în care ni se schimbă obiceiurile odată cu scăderea temperaturilor.
Aglomerația din spațiile închise
Iarna petrecem mult mai mult timp în interior, la birou, în mijloacele de transport sau prin magazine. În spațiile închise și neaerisite, virusurile se răspândesc cu repeziciune: fie direct, prin picăturile microscopice eliminate când cineva strănută sau tușește, fie indirect, când atingem suprafețe contaminate și apoi ne ducem mâna la nas, gură sau ochi.
Aerul uscat
Virusurile respiratorii rezistă mai mult într-un mediu cu umiditate scăzută, iar caloriferele și sistemele de încălzire usucă puternic aerul din casă. În plus, aerul rece din exterior usucă mucoasa nazală și subțiază stratul protector de mucus, făcând organismul mult mai vulnerabil la infecții. Totuși, este important de știut că frigul în sine nu îmbolnăvește: ieșitul pe vreme rece sau ploioasă nu produce răceală în mod direct, adevărații vinovați rămânând întotdeauna virusurile.
Lipsa somnului și sedentarismul
Modul în care ne îngrijim corpul zi de zi își spune direct cuvântul când vine vorba de imunitate. De pildă, cercetătorii au arătat că persoanele care dorm mai puțin de 6 ore pe noapte au un risc de până la 4 ori mai mare de a răci atunci când vin în contact cu un virus, comparativ cu cele care se odihnesc cel puțin 7 ore. Pe scurt, un corp obosit luptă mult mai greu cu infecțiile.
De cealaltă parte, mișcarea funcționează ca un scut natural: cei care fac sport sau pur și simplu merg pe jos în mod regulat trec prin mai puține episoade de răceală de-a lungul unui an și se refac mult mai repede.
Lipsa soarelui și deficitul de vitamina D
În lunile de iarnă, când zilele sunt scurte și înnorate, pielea noastră produce mult mai puțină vitamina D, un nutrient esențial pentru funcționarea sistemului imunitar.
Studiile arată că un nivel scăzut de vitamina D în organism ne face mult mai vulnerabili la viroze, iar în aceste cazuri suplimentarea poate ajuta la prevenirea infecțiilor respiratorii. Totuși, vitamina D nu funcționează ca un scut magic dacă ai deja un nivel optim în sânge. Pe scurt, vitamina D sprijină imunitatea doar atunci când organismul are într-adevăr nevoie de ea.
De ce poți răci de mai multe ori într-o singură iarnă?
Explicația este simplă: răceala nu este cauzată de un singur agent patogen, ci de peste 200 de virusuri diferite, dintre care cele mai răspândite sunt rinovirusurile. Trecerea printr-un episod de răceală îți oferă imunitate doar față de tulpina respectivă, nu și față de celelalte sute de variante. Astfel, două sau trei răceli pe an reprezintă un lucru obișnuit și nu înseamnă că ai neapărat un sistem imunitar slăbit.
Cum deosebești o răceală de gripă?
Cele două afecțiuni sunt adesea confundate, având în vedere că simptomele lor sunt destul asemănătoare. Diferența constă în modul în care debutează și în intensitatea cu care se manifestă.
Răceala se instalează treptat și are o formă mai blândă:
– debutează treptat, pe parcursul a 1–2 zile;
– febra apare rar și este, de obicei, scăzută la adulți;
– durerile sunt ușoare, resimțite uneori doar ca o jenă în gât sau o ușoară durere de cap;
– simptome principale: nas înfundat sau care curge, strănuturi frecvente, iritație în gât și tuse ușoară;
– durata: de regulă, între 7 și 10 zile.
Gripa începe, de cele mai multe ori, brusc și afectează starea generală mult mai puternic:
– debutează brusc, în doar câteva ore;
– febra este ridicată, însoțită adesea de frisoane;
– durerile musculare și articulare sunt intense, alături de dureri de cap accentuate;
– simptome principale: tuse uscată, stare de slăbiciune și epuizare profundă;
– durata: între câteva zile și o săptămână, însă starea de oboseală poate persista mai mult timp.
Ce soluții există pentru a-ți susține imunitatea în sezonul rece?
Deși nu există o rețetă magică, câteva obiceiuri sănătoase adoptate zilnic îți pot proteja eficient organismul:
– Spală-te des pe mâini și aerisește locuința. Spală-ți mâinile cu apă și săpun după fiecare drum cu transportul în comun și înainte de masă. Aerisește camerele câteva minute, de două-trei ori pe zi, pentru a împrospăta aerul.
– Pune somnul pe primul loc. Un program regulat de 7–9 ore de somn pe noapte îi oferă corpului răgazul necesar să se refacă. Încearcă să păstrezi aceleași ore de culcare și de trezire, chiar și în weekend.
– Fă mișcare în fiecare zi, chiar și pe frig. O plimbare de 30 de minute în aer liber, îmbrăcat adecvat în straturi, îți stimulează circulația și îți dă o stare de bine.
– Alimentează-te variat și hidratează-te corespunzător. Legumele, fructele proaspete, leguminoasele și sursele de proteine de calitate îți asigură aportul de vitamine și minerale, în timp ce apa, supele calde și ceaiurile mențin mucoasele respiratorii hidratate.
Fii primul care comentează