CFR Marfă se confruntă cu o stare de faliment nedeclarat oficial, iar angajații se află într-o situație extrem de dificilă, fiind neplătiți de câteva luni și fără perspective clare privind primirea salariilor compensatorii. Deși oficial activitatea ar urma să fie întreruptă la începutul lunii iunie, acest proces încă nu s-a realizat formal. Astfel, lucururile rămân în aer pentru cei peste 1.600 de salariați.
Vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat încă de la jumătatea lunii aprilie că firma de stat se va închide din cauza datoriilor masive, inclusiv un ajutor de stat de peste două miliarde de lei, pe care Comisia Europeană l-a considerat acordat ilegal. Ca urmare, guvernul trebuie să recupereze acești bani, ceea ce complică și mai mult situația companiei.
Deși cererea de faliment a CFR Marfă a fost depusă, instanța a respins-o de două ori în ultimele luni, ultima dată pe 7 septembrie, motivând că dosarul este incomplet. În acest timp, angajații nu și-au primit salariile de mai bine de trei luni, iar contractele lor de muncă încă nu au fost încheiate.
Potrivit legislației aplicabile personalului feroviar, în cazul unor concedieri colective, aceștia au dreptul la plăți compensatorii de cel puțin cinci ori câștigul salarial mediu brut folosit la bugetul de stat. Pentru 2026, media brută este stabilită la 9.192 lei, ceea ce înseamnă că fiecare angajat CFR Marfă ar putea primi aproape 46.000 de lei.
Estimările oficiale arată că 1.627 de angajați sunt afectați, iar impactul bugetar al plăților compensatorii s-ar ridica astfel la aproape 75 de milioane de lei, fără să includem salariile restante pentru ultimele luni. Această situație a dus la o dispută politică acerbă în Parlament.
Un proiect de lege depus recent de parlamentari PSD încearcă să soluționeze problema plății salariilor restante, însă modificarea a stârnit controverse majore. Legea actuală prevede că aceste salarii pot fi plătite doar din Fondul de garantare pentru creanțele salariale, dar exclusiv pentru firme aflate în insolvență și doar până la un plafon stabilit.
Guvernul Bolojan a emis o ordonanță de urgență care extindea acordarea acestor plăți și pentru firmele aflate în concordat preventiv, iar plafonul a fost majorat pentru aceste situații. Măsura avea în vedere plata salariilor restante pentru alte companii în dificultate, cum ar fi șantierul naval Damen sau Liberty Galați.
PSD a încercat să includă și angajații CFR Marfă în această schemă de plată din Fondul de garantare, chiar dacă societatea nu este oficial în insolvență sau concordat. Aceasta modificare a fost respinsă de mai multe ori în Parlament, cu opoziția clară a partidelor PNL și USR, iar UDMR și AUR s-au abținut la vot.
Criticii acestei inițiative au subliniat faptul că nu există o procedură clară care să stabilească când și cum ar trebui activat Fondul de garantare în această situație particulară. Totodată, s-a atras atenția asupra riscului de a folosi fonduri destinate tuturor angajaților plătitori de contribuții, pentru a acoperi probleme create intenționat de unii angajatori.
Adrian Solomon, liderul Comisiei de muncă din Camera Deputaților și inițiator al amendamentelor PSD, argumentează că situația CFR Marfă este unică, compania fiind practic nefuncțională după ce și-a pierdut licența de transport marfă. În plus, statul a înființat o altă societate, Carpatica Feroviar, pentru a prelua activitățile strategice din domeniu.
După noi eșecuri la vot, Solomon împreună cu alți parlamentari au depus un nou proiect de lege, separat de ordonanța care fusese modificată anterior. Acesta urmărește să prevadă plata salariilor restante și în absența unei decizii oficiale de intrare în insolvență sau concordat.
În expunerea proiectului, sprijinul pentru plățile compensatorii este subliniat, deși se omit detalii despre salariile restante în mod explicit. Până acum, plățile compensatorii ar fi trebuit să fie acoperite direct de CFR Marfă sau implicit cu sprijinul Ministerului Transporturilor, dar situația a rămas nerezolvată.
Fii primul care comentează