Sistemul de pensii din România intră în 2026 cu majorări modeste, din cauza constrângerilor bugetare acumulate în ani precedenți. Creșterile nu vor fi mari, însă există măsuri punctuale care vor aduce bani în buzunarele unor pensionari. Totodată, se poartă discuții despre schimbări structurale, inclusiv propunerea unui pilon suplimentar de pensii.
Contextul economic din ultimele luni, marcat de împrumuturi publice importante făcute înainte de alegeri, reduce capacitatea statului de a acorda majorări semnificative. Cu toate acestea, autoritățile au menționat că anumite categorii vulnerabile vor primi completări. Aceste intervenții vizează, în principal, pensionarii cu venituri foarte mici.
Un segment important vizat sunt cei aproximativ 800.000 de beneficiari care depind de suplimente pentru a atinge pensia minimă garantată. Fără aceste completări, multe dintre pensii ar rămâne sub pragul minim stabilit de lege. Așadar, intervențiile sunt esențiale pentru menținerea unui nivel minim de trai în rândul seniorilor cu venituri reduse.
Sumele acordate la nivel local variază semnificativ între județe, situându-se între 438 și 627 de lei pe lună, în funcție de zonă. În Arad beneficiază peste 19.500 de persoane de aceste completări, iar în Argeș sunt peste 22.900 de beneficiari care primesc câte 544 de lei. În județul Alba, în jur de 13.800 de pensionari primesc aproximativ 546 de lei în plus.
Alte regiuni primesc, de asemenea, completări importante pentru veniturile pensionarilor. În Bacău, peste 27.000 de persoane primesc un supliment de 527 de lei, iar în Bihor aproape 24.000 de pensionari beneficiază de 481 de lei. În Bistrița, suma acordată ajunge la 596 de lei pentru peste 17.000 de persoane.
Lista continuă cu județe în care sprijinul este la fel de semnificativ pentru cei cu venituri mici. În Botoșani, peste 21.000 de pensionari primesc 523 de lei, în Brașov sunt peste 12.000 de beneficiari cu un plus de 524 de lei, iar în Brăila aproape 15.000 de persoane au parte de 504 lei. De asemenea, în Buzău peste 25.000 de pensionari iau un supliment de 574 de lei.
Ajutoarele promise pentru Paște au fost anunțate, dar plata lor a fost amânată pentru luna următoare. Inițial, planul prevedea 500 de lei pentru cei cu pensii de până la 1.500 de lei, 400 de lei pentru pensii între 1.501 și 2.000 de lei și 300 de lei pentru cei cu venituri între 2.001 și 3.000 de lei. Autoritățile au comunicat că aceste sume nu vor fi virate odată cu pensiile din aprilie.
În locul plății imediate, Ministerul Muncii a anunțat acordarea unor tichete sociale pentru pensionarii cu venituri reduse. Aproximativ 11.839 de persoane vor primi câte 10 tichete în valoare de 10 lei fiecare, ceea ce înseamnă 100 de lei per beneficiar. La nivel local, unele administrații completează sprijinul: în Botoșani și Hârlău tichetele sunt de 100 de lei, în Brașov ajung la 200 de lei, iar la Cluj-Napoca pot urca până la 500 de lei pentru persoanele cu venituri mici.
Pe partea de indexare, autoritățile intenționează reluarea ajustării pensiilor în funcție de inflație începând cu 1 ianuarie 2027, după o perioadă în care mecanismul nu a fost aplicat constant. Estimările indică o creștere de aproximativ 350 de lei pentru un pensionar cu o pensie de circa 3.500 de lei, ceea ce ar duce suma la circa 3.850 de lei. Această majorare este orientativă și se va calcula proporțional cu valoarea fiecărei pensii.
Majorările nu vor fi identice pentru toți beneficiarii, deoarece vor fi aplicate proporțional, în funcție de nivelul actual al pensiei fiecăruia. Autoritățile estimează o creștere medie de aproximativ 10%, dar această valoare depinde de evoluția inflației, de bugetul de stat și de condițiile economice generale. Prin urmare, sumele finale pot varia în funcție de acești factori.
Pilonul privat al pensiilor a înregistrat creșteri ale activelor: fondurile facultative aveau active de peste 8 miliarde de lei la finalul lunii februarie, în urcare cu 39% față de anul precedent. Contribuțiile lunare au fost în jur de 84 de milioane de lei, iar contribuția medie a fost de 166 de lei. Aceste date arată o implicare crescută a participanților în economisirea suplimentară pentru pensie.
Majoritatea plasamentelor fondurilor se regăsesc în titluri de stat, care reprezintă peste 63% din active, urmate de acțiuni și obligațiuni corporative. În ultimele săptămâni, însă, valoarea fondurilor a suferit corecții pe fondul creșterii dobânzilor la titlurile de stat și al contextului extern. Această volatilitate este legată direct de randamentele de pe piața obligațiunilor, iar revenirile vor depinde de evoluția ratelor.
Specialiștii atrag atenția că scăderea valorii activelor este în mare parte o corecție legată de randamentele mai mari la titluri de stat, nu neapărat un semnal de alarmă pentru participanți. Pe măsură ce dobânzile vor scădea, valoarea instrumentelor de datorie ar trebui să se redreseze, iar evoluțiile negative să se atenueze. Reprezentanții pieței subliniază că astfel de mișcări sunt normale într-un context financiar.
Reprezentanții fondurilor au mai punctat performanțele din 2025, anul în care sistemul a înregistrat un rezultat financiar remarcabil, cu profituri de peste 32 de miliarde de lei. Randamentele oficiale pe ultimii cinci ani au variat între 6,45% și 9,58%, iar anul trecut a fost unul excepțional, cu randamente mult mai mari pentru Pilonul II și Pilonul III. Aceste cifre sunt prezentate pentru a oferi context privind evoluția pe termen mediu și lung a economiilor private pentru pensie.
Referitor la siguranța sistemului, s-a subliniat că participanții la Pilonul II beneficiază de garanții care împiedică pierderi din contribuțiile individuale; drept urmare, nu pot retrage mai puțin decât au depus. Această prevedere oferă un nivel de protecție pentru cei care investesc prin acest pilon, reducând riscul perceput. În consecință, autoritățile și administratorii încearcă să transmită stabilitate pe termen lung.
Parlamentul a pus pe masă și un proiect care propune înființarea unui Pilon IV, inspirat din modele internaționale, cu câștiguri din investiții scutite de impozit. Inițiatorii susțin că fondurile rămân în proprietatea participanților, pot fi plasate în acțiuni, obligațiuni sau ETF-uri, iar sumele vor putea fi retrase la momentul pensionării. Propunerea urmărește să păstreze resursele pentru participanți și să evite utilizarea lor pentru acoperirea deficitului bugetar.
Noul pilon ar permite angajatorilor să contribuie suplimentar, în mod voluntar, la economiile angajaților, iar regulile ar urma să fie stabilite la nivel de companie. Ar putea exista prevederi legate de perioade de vesting, prin care contribuțiile devin definitive după o anumită durată de serviciu. Implementarea este estimată pentru 2027, dar depinde de parcursul legislativ și de negocierile politice care urmează să aibă loc.
Fii primul care comentează