Marius Tucă, urare pentru mama lui! Cine este femeia care i-a dat viață și ce relație au. Lucruri neștiute din copilăria jurnalistului. Cel mai mare regret și cea mai mare realizare: Daria

”La mulți ani, Mama♥️”, așa scria simplu, zilele trecute, Marius Tucă pe rețelele de socializare, acolo unde posta o fotografie cu femeia care i-a dat viață. Dar cine este aceasta și cum a fost copilăria celui pe care o țară îl știe?

Într-un interviu acordat vara trecută pentru Fanatik, chiar când omul de presă împlinea 58 de ani, Marius Tucă ne spunea mai multe despre copilăria lui, Practic, spunea el, reușita lui în viață se datorează mamei sale.

”Eu cred că am reușit, în primul rând, prin tot ce am făcut, să nu o fac de rușine pe mama. Gândul că aș putea s-o dezamăgesc vreodată pe mama m-a făcut să reușesc în cele mai mari provocări pe care mi le-a adus în față viața”, spunea el în iulie 2024. Atât de apropiată e relația lor, atât de mult își prețuiește mama. Femeia a împlinit 84 de ani pe 24 ianuarie și nu există an în care fiul ei celebru să nu-i facă public o urare: „La mulți ani, mama, icoana mea în carne și oase!”.

Cât despre tatăl său, din păcate, aceasta nu mai este. Moartea lui e și cel mai mare regret, cea mai mare cumpănă din viața lui Marius Țucă. ”Cel mai greu moment a fost moartea tatălui meu. Încă merg mai departe”, mai spunea el. Amintim că părintele său a părăsit această lume în 2022.

Când vine vorba despre cea mai mare realizare, aceasta se leagă tot de familie: ”Cea mai mare realizare a mea este Daria, cu tot ce înseamnă ea. Faptul că a avut o copilărie minunată, alături de bunici, o iau ca pe o realizare a mea. A făcut școala pe care și-a dorit-o, la Londra. Daria însumează multe realizări, din toate punctele de vedere”, spunea tatăl Mariu Tucă.

Însă și un mare regret se leagă de fiica sa: ”Nu știu dacă aș șterge ceva din trecutul meu. Mi-l asum cu toate, cu tot ce înseamnă el, cu mult mai multe bune decât au fost rele. Nu aș șterge, dar aș schimba. Aș sta mai mult cu Daria, să nu mă trezesc că vorbește și eu să nu știu că vorbește, să-mi spună “tată” și eu să nu știu că poate.

Nu aș mai lucra sâmbăta și duminica, cu toate că am făcut-o cu o mare pasiune. Sfatul meu, pe care l-am primit cu mulți ani în urmă de la Ion Țiriac, pentru toți: vineri la prânz plecați oriunde vedeți cu ochii și reveniți luni pentru o nouă zi de muncă”.

Deși avem cu toții senzația că îl cunoaștem bine și de multă vreme, Marius Țucă susține altceva: “Lumea nu știe nimic despre mine, din păcate sau din fericire. Se raportează la Marius Tucă Show de fapt. Se gândesc la băiatul cu bretele care făcea, în anii ’90, o emisiune tv unde executa politicienii pe bandă rulantă. Nu croșetez, nu mai fur nici portofele nici cireșe, dar scriu poezie, ceea ce am făcut mereu.

Din păcate nu mai pescuiesc, dar se întâmplă să visez, deseori, că mă aflu pe malul Dunării și ascult pădurea. Stând ore întregi în așteptarea, ce pretext minunat, peștelui cel mare”.

Și tot la capitolul lucruri neștiute despre jurnalist e trecută și copilăria sa, prezentată idilic chiar de către ”poetul” Marius Țucă: ”Am copilărit pe malul Dunării și al Oltului, acolo unde Oltul se varsă în Dunăre, la Islaz, de unde e mama. Toate zilele arătau la fel. Mă trezeam dimineața devreme și plecam la pescuit. Până seara târziu, la lăsarea întunericului, eram prin crânguri, bostănării, vii, prin bălți și păduri.

Seara, în jurul unei mese joase, rotunde, cu scaune mici și rotunde, luam cina care, de fiecare dată, se termina cu o lubeniță tăiată, abia adunată din grădină. Nu lipseau roșiile și brânza, asta era și mâncarea pe care luam când plecam la pescuit. Totul era crescut în grădină, totul era bio cum se spune acum”.