Ce se dă de pomană de Sfinții Constantin și Elena. Coșul de bucate trebuie să fie sfințit

Ziua de 21 mai este foarte importantă pentru întreaga creștinătate.

În fiecare an la această dată sunt sărbătoriți Sfinții Împărați Constantin și Elena, aceasta fiind una dintre cele mai importante sărbători din anul bisericesc, marcată în Calendarul Ortodox cu o cruce roșie.

Ce se dă de pomană de Sfinții Împărați Constantin și Elena

Ca în fiecare zi de mare sărbătoare, și de Sfinții Împărați Constantin și Elena, credincioșii ortodocși fac pachete pe care le dau de pomană celor nevoiași. Este o zi importantă pentru Biserica Ortodoxă, zi în care oamenii merg la biserică, participă la slujbă, aprind lumânări pentru sufletele celor adormiți și împart pachete. Iată ce se spune că este bine să se dea de pomană în această zi de mare sărbătoare.

Coșul de pomană trebuie să conțină, în primul rând, colăcei și colivă. Nu este zi de post, astfel încât, gospodinele pot da de pomană alimente de frupt, dulciuri, fructe și vin. Cine poate și are timp pregătește sărmăluțe pe care le împarte nevoiașilor imediat după ce preotul le sfințește. Ouăle roșii nu trebuie să lipsească din pachetul care se dă de pomană.

Toate se dau de pomană celor mai puțin norocoși pentru care un pachețel de mâncare înseamnă foarte mult. Este foarte important ca înainte de începerea slujbei de sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena, credincioșii să aprindă lumânări la mormintele celor dragi, pentru ca acestea să fie luminate pe tot parcursul Sfintei Liturghii.

Ca regulă generală, fiecare oferă ce și cât poate atunci când este vorba despre pomană. Important nu este ce dai de pomană ci cum faci asta, dacă o faci cu inima deschisă și cu gândul la cel trecut în neființă.

Cine nu are voie să dea pomană

Din bătrâni se spune că nu oricine are voie să dea de pomană. De obicei, cea mai bătrână femeie din familie împarte nevoiașilor colaci, mâncare sau haine.

Tot bătrânii zic că nu este bine să primești pomană de la o femeie însărcinată.

Totuși, ce zic preoții?

Preoții contrazic însă aceste obiceiuri strămoșești. Ei spun că oricine poate să dea pomană, pentru că acesta este un act de binefacere pentru cineva ce are nevoie de ajutor. Ba mai mult, Sfinții Părinți explică faptul că în Biblie nu scrie nicăieri ce, cui și cât să dăm de pomană. Cei morți nu mai mănâncă, ci ei au nevoie de rugăciunile înălțate către cer și binecuvântarea preoților.

Tradiții de Sfinții Constantin și Elena

Ca orice mare sărbătoare din calendarul bisericesc, și aceasta este legată de tradiții din străbuni pe care unii oamenii le respectă și în ziua de astăzi. Praznicul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena corespunde în calendarul popular cu sărbătoarea numită Constandinu Puilor sau Constantin Graur, o sărbătoare împodobită cu datini, adresată păsărilor de pădure.

Se spune că începând din această zi păsările își învață puii să zboare. Cine muncește câmpul de sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena va suferi pagube aduse recoltelor de păsările cerului. Gospodarii care muncesc via vor atrage graurii care le vor mânca toți strugurii. În unele zone din țară aceasta este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz și mei. Se spune că tot ce se seamănă după această zi se va usca.

În zonele rurale, femeile stropesc casa cu aghiasmă pentru a o feri de rele, iar bărbații fac un foc mare și stau în jurul lui, pentru a fi sănătoși tot anul.