Veste șoc în România! A murit Mircea R…

Mircea-Dorin Rusu, unul dintre numele importante ale rugby-ului românesc, a încetat din viață în noaptea trecută, la Cluj.

Fostul sportiv a făcut parte din echipa națională care a stabilit, în anii ’60, un record remarcabil: 25 de meciuri internaționale consecutive fără înfrângere, performanță care rămâne un reper în rugby-ul mondial.

Născut la 29 iulie 1933, deși în documentele oficiale figurează data de 30 iulie, Mircea Rusu era originar din Blaj și provenea dintr-o familie greco-catolică. A studiat la Liceul „Sfântul Vasile cel Mare” din localitatea natală, iar după desființarea instituției și-a continuat educația la Liceul „Horea, Cloșca și Crișan” din Alba Iulia. În acei ani, a practicat mai multe discipline sportive, printre care atletismul, gimnastica, baschetul și voleiul.

Cum a ajuns Mircea Rusu să practice rugby
În 1952, acesta a fost admis la Facultatea de Mecanică a Institutului de Căi Ferate din București. Primul său contact cu rugby-ul a avut loc la 24 mai 1953, când a asistat la partida dintre România și Italia, încheiată cu scorul de 14-16. A început să practice acest sport abia un an mai târziu, într-un context dificil pentru familia sa.

Tatăl său era deținut politic și fusese trimis la Canal, iar Mircea Rusu rămăsese fără loc în cămin și fără masă la cantină. Un coleg i-a spus că jucătorii echipei de rugby a Institutului de Căi Ferate, care evolua în Divizia B, beneficiau gratuit de masă. Astfel, s-a alăturat formației Locomotiva ICF, pregătită de Constantin „Telu” Diamandi.

Calitățile sale au fost remarcate rapid, iar în 1956 a făcut pasul către Grivița Roșie, echipă antrenată atunci de Gică Pârcălăbescu. A rămas la acest club până în 1970 și a adunat de-a lungul carierei opt titluri de campion național.

Unul dintre cele mai importante momente ale parcursului său sportiv a venit în 1964, când Grivița Roșie a câștigat Cupa Campionilor Europeni, după ce a învins formația franceză Mont-de-Marsan în finală. Cu doi ani înainte, echipa bucureșteană, cu Mircea Rusu în lot, pierduse finala aceleiași competiții în fața francezilor de la Béziers.

După retragerea lui Viorel Morariu, Mircea Rusu a primit banderola de căpitan al Griviței Roșii, responsabilitate pe care a împărțit-o cu colegul său de linie, clujeanul Radu Demian.

A contribuit la una dintre cele mai importante performanțe ale naționalei
În anii ’60, Mircea Rusu a fost parte a reprezentativei României care a înregistrat 25 de partide internaționale consecutive fără să piardă. Seria reprezintă un record mondial pentru rugby-ul internațional și a rămas una dintre performanțele de referință ale sportului românesc.

În paralel cu activitatea de pe teren, fostul rugbist a lucrat ca inginer la Uzinele Grivița, până în 1970. În acel an, din motive familiale, s-a mutat la Cluj, unde a ocupat funcția de director al Grupului Școlar Material Rulant „16 Februarie”.

Schimbarea orașului nu a însemnat și renunțarea la rugby. Mircea Rusu a continuat să joace pentru Agronomia Cluj și s-a implicat activ în dezvoltarea acestui sport în rândul tinerilor.

A coordonat campionatul de juniori organizat de Ministerul Transporturilor și Telecomunicațiilor și, alături de Alexandru Ștefu, a pus bazele secției de rugby de la Școala Sportivă Viitorul Cluj.

Ulterior, a contribuit la înființarea unei secții de juniori la Clubul Sportiv Școlar Locomotiva Cluj, precum și a unei echipe de seniori la Uzinele 16 Februarie. A continuat să joace pentru aceasta din urmă până în 1979, când s-a retras din activitatea competițională, la vârsta de 46 de ani. A rămas alături de echipă până în 1995, anul pensionării.

Mircea Rusu a devenit Cetățean de Onoare al Clujului
Contribuția sa la sportul românesc a fost recunoscută și de autoritățile locale. La 4 aprilie 2023, Consiliul Local Cluj-Napoca a aprobat în unanimitate, cu 23 de voturi, acordarea titlului de Cetățean de Onoare lui Mircea-Dorin Rusu. Inițiativa i-a aparținut primarului municipiului, Emil Boc.

Tot în 2023, Fundația pentru Formarea și Educarea prin Sport a Tinerilor (FEST) a publicat o carte autobiografică dedicată parcursului său.

Dispariția lui Mircea Rusu marchează pierderea unui fost internațional care a contribuit atât la rezultatele importante ale rugby-ului românesc, cât și la formarea unor noi generații de sportivi.