Tradiții, obiceiuri şi superstiţii de Sfântul Ioan Botezătorul. Ce să nu faci pe 7 ianuarie sub nicio formă

De sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul sunt legate o serie de tradiţii şi obiceiuri, pe care creştinii le respectă cu sfinţenie. Potrivit tradiţiei populare, cine nu râde în această zi de mare sărbătoare, va fi trist tot anul.

Tradiţii şi obiceiuri la români de sărbătoare cu cruce roşie Sfântul Ioan Botezătorul

Pe 7 ianuarie, de sărbătoarea Sfântul Ioan este bine să petreci și să râzi. Cine nu se bucură azi, va fi nefericit tot anul.

Mare atenție, la petrecere nu se bea vin roșu, deoarece această băutură amintește de martirajul Sfântului Prooroc Ioan, care a murit în numele credinței. Se bea vin alb, sfințit la Biserică.

De sărbătoare Sfântul Ion, pe 7 ianuarie, nu se stinge candela! Aceasta arde pentru bunăstare în familie. În această zi, nu se taie nimic cu cuţitul, totul se rupe cu mâna şi nu se mănâncă fructe şi legume în cruce, pepene şi usturoi.

Totodată, de Sfântul Ion nu se foloseşte mătura, ca să nu fie tulburată liniştea morţilor.

Ziua de Sfântul Ion este o zi de bucurie, iar cine nu se veselește în această zi va fi trist tot timpul anului.

Sfântul Ioan, protectorul pruncilor și ajutător la mare necaz

Ce să nu faci pe 7 ianuarie, ca să-ți meargă bine tot anul

Se știe, din tradiția populară, că Sfântul Ioan este protectorul pruncilor. Se spune că această zi este o zi de bucurie, iar cine nu se veselește în această zi va fi trist tot timpul anului.

Un obicei întâlnit în anumite zone ale țării în această zi este “Iordăneala”. Mai mulți tineri care au luat de la preot, în ajunul Sfântului Ioan Botezătorul, agheasmă de la Bobotează, merg în dimineața acestei zile la biserică și după terminarea slujbei stropesc fiecare om care iese, apoi îl urează. Oamenii “iordăniți” trebuie să-i răsplătească pe urători cu bani, cu care seara chefuiesc.

Tradiția ne spune că în dimineața acestei zile fiecare om trebuie să se stropească cu agheasmă nouă, pentru a fi feriți de boli în decursul anului.

Potrivit tradiției populare, după această sărbătoare se botează gerul, adică se înmoaie frigul și începe să se facă mai cald.