Primăria Capitalei ar putea fi desființată, iar funcția de primar general ar urma să…

România se pregătește pentru o transformare administrativă majoră, care ar putea schimba complet harta țării. Un plan de reorganizare prevede reducerea județelor de la 41 la doar 15, ceea ce ar aduce o restructurare profundă în administrarea locală.

Potrivit documentelor care circulă, între 15.000 și 18.000 de posturi din administrațiile județene ar urma să fie desființate, din totalul de aproximativ 130.000 existente în prezent. Scopul acestei măsuri este o eficientizare a aparatului administrativ, însă efectele sociale și economice rămân încă neclare.

Noua împărțire administrativă propusă se bazează pe structura actuală a Curților de Apel, care cuprind mai multe județe. Acest model ar păstra denumirea de „județe”, deși numărul lor va scădea drastic. Pentru modificări substanțiale, cum ar fi trecerea la regiuni, ar fi necesară o schimbare a Constituției.

În paralel, planul propune transformarea a peste 146 de orașe, inclusiv două municipii, Orșova și Beiuș, în comune. Motivul principal este scăderea populației sub pragul de 10.000 de locuitori, care reprezintă criteriul minim pentru statutul de oraș. Această măsură vizează și renumite stațiuni turistice precum Sinaia, Bușteni, Predeal, Eforie sau Techirghiol.

În plus, reorganizarea include și desființarea comunelor foarte mici, pentru a crește eficiența administrativă. Pragurile propuse pentru numărul minim de locuitori variază între 1.500 și 3.000, iar această decizie va afecta multe sate și localități din zone diverse ale țării.

Un punct de interes major în acest plan îl reprezintă Bucureștiul. Se analizează desființarea Primăriei Generale și eliminarea postului de primar general. Municipalitatea Capitalei ar putea fi împărțită în șase sectoare autonome, care ar forma un nou județ al Bucureștiului.

Aceste propuneri au generat deja dispute și reacții vehemente în numeroase regiuni ale României. Mulți localnici și reprezentanți din administrația publică își exprimă îngrijorarea privind impactul social și dezvoltarea economică a comunităților.

Implementarea noii organizări este așteptată să aibă loc nu mai devreme de alegerile locale din 2028. Până atunci, discuțiile și dezbaterile asupra efectelor acestei reforme vor continua.

Asemenea schimbări radicale nu s-au mai produs de peste 50 de ani, iar amploarea lor face din acest proiect unul dintre cele mai ambițioase demersuri administrative din istoria recentă a României. Efectele practice și modul în care vor contribui la o mai bună guvernare rămân însă sub semnul întrebării.