Treisprezece asociații de pacienți au lansat o cerere publică către Guvern și Ministerul Sănătății pentru eliminarea imediată a limitelor impuse la decontarea investigațiilor RMN și CT pentru persoanele cu boli cronice. Organizațiile atrag atenția că aceste restricții pot întârzia diagnosticarea corectă și ajustarea tratamentelor, iar costurile suplimentare pot deveni o povară financiară greu de suportat.
Noile reguli, valabile din 1 ianuarie 2026, privesc pacienții care beneficiază de bilete de trimitere tip Monitor, cu codurile M3-M8. Conform acestora, pentru aceste categorii se decontează doar o investigație imagistică anual. Asociațiile contestă această măsură, susținând că pentru unele afecțiuni monitorizarea se face la intervale mult mai scurte.
În cazul unor boli cronice grave, precum scleroza multiplă sau afecțiunile cardiovasculare complexe, investigațiile imagistice pot fi necesare chiar la trei sau șase luni, în funcție de evoluția bolii. Specialiștii recomandă astfel de controale regulate pentru o mai bună gestionare a tratamentului.
De asemenea, pacienții pot avea nevoie de examinări care să cuprindă mai multe zone anatomic diferite. De exemplu, pentru unele afecțiuni neurologice este necesară evaluarea atât a creierului, cât și a mai multor segmente ale coloanei vertebrale. Restricțiile financiare pot bloca accesul la astfel de investigații complete.
Reprezentanții pacienților avertizează că, în lipsa fondurilor alocate în sistem, mulți se vor vedea nevoiți să plătească din buzunar aceste investigații sau să amâne efectuarea lor, ceea ce poate afecta negativ evoluția bolii. Consecințele pot fi întârzierea identificării unor complicații și lipsa de ajustare a tratamentului.
Ministerul Sănătății a inițiat în aprilie 2026 un proiect de ordonanță de urgență pentru eliminarea acestor restricții, dar până în prezent acesta nu a fost adoptat. Între timp, Senatul a aprobat în octombrie 2026 o propunere legislativă menită să îmbunătățească accesul la astfel de investigații, însă aceasta urmează să treacă și prin alte proceduri parlamentare.
Asociațiile susțin că o ordonanță de urgență ar reprezenta o soluție rapidă pentru pacienții care necesită monitorizare frecventă și solicită extinderea accesului la investigații pentru toate categoriile de bolnavi cronici cu indicație medicală clară. Ei cer aplicarea unor reguli unitare și corecte în întreaga țară.
Costurile investigațiilor neacoperite de sistem sunt o sursă majoră de îngrijorare. Un pacient cu scleroză multiplă poate ajunge să plătească între 1.500 și 2.000 de lei pentru segmentele anatomice suplimentare necesare, o sumă dificil de suportat pentru mulți dintre ei.
Mai mult, pacienții cu boli hepatice cronice se confruntă uneori și cu proceduri birocratice complicate și acces diferit la investigații în funcție de județul în care locuiesc. Aceste diferențe afectează grav șansele de monitorizare corectă și tratament.
Cererea celor 13 asociații include mai multe măsuri clare: eliminarea limitei de o investigație anuală decontată pentru bolnavii incluși în regimul Monitor, decontarea tuturor zonelor anatomice evaluate, accesul la investigații pe baza recomandării medicului specialist și extinderea accesului și pentru pacienții cu boli autoimune, reumatologice sau sistemice.
Organizațiile solicită o aplicare unitară a regulilor de către casele de asigurări și un acces adecvat pentru pacienții cu diabet zaharat sau boli renale cronice. Ele insistă ca orice limitare să țină cont de starea de sănătate și recomandările medicale, pentru ca monitorizarea să nu fie blocată de bariere administrative sau financiare.
Apelul a fost semnat de organizații precum APAN România, APAA, APAH-RO, COPAC, UNOPA și Alianța Națională pentru Boli Rare. Până la adoptarea unor schimbări concrete, pacienții rămân în incertitudine, în așteptarea unor decizii care să le asigure accesul la investigațiile medicale necesare.
Fii primul care comentează