Ilie Bolojan a făcut ANUNȚUL de care se temeau toți românii: „Va fi imposibil să…

Agenția de rating S&P Global Ratings a reconfirmat ratingurile de credit suveran pe termen lung și scurt ale României la „BBB-/A-3”, atât în monedă străină, cât și în monedă locală. Perspectiva rămâne negativă, România fiind menținută în categoria țărilor recomandate investițiilor.

UPDATE: Preşedintele Nicuşor Dan a transmis, sâmbătă, că păstrarea ratingului de ţară al României este meritul întregii societăţi şi al politicilor de disciplinǎ financiarǎ. El avertizează, însă, că traiectoria trebuie păstrată, „dincolo de mizele politice”.

Premierul interimar, liderul PNL Ilie Bolojan, a afirmat, anterior, că respectarea angajamentelor asumate şi evitarea risipei au făcut posibilă menţinerea ratingului de ţară, dar avertizează că, dacă blocajul va continua, „va fi imposibil să mai convingem finanţatorii că suntem frecventabili”. ”Viitorul guvern trebuie să continue linia, să menţină cumpătarea şi să cheltuiască numai ce are”, a trasmis Bolojan, reinterând ideea că PNL doreşte un guvern stabil cât mai curând, „dar unul care să garanteze că România nu va devia de pe drumul bun”, conform News.ro.

Anunțul a fost făcut vineri seară, la scurt timp după ce Ministerul Finanțelor a transmis informația într-un comunicat de presă. Potrivit S&P, în ciuda lipsei unui acord privind formarea unui nou guvern, consolidarea fiscală a României în 2026 rămâne pe drumul cel bun, iar peste 90% din alocările din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență au fost asigurate până în septembrie prin măsuri legislative ad-hoc.

Agenția estimează că procesul de consolidare fiscală din 2027-2028 va fi susținut de procedura UE privind deficitul excesiv. În același timp, revizuirile bugetare necesare pentru 2026 și indexarea cheltuielilor sociale convenită pentru 2027 ar putea stimula o anumită cooperare politică.

Perspectiva negativă, explicată de S&P
Potrivit specialiștilor S&P, perspectiva negativă reflectă faptul că riscurile legate de implementarea consolidării finanțelor publice și de reducerea deficitului extern al României rămân ridicate.
„Perspectiva reflectă, de asemenea, vulnerabilitatea României la schimbările în ceea ce privește încrederea investitorilor, datorită nevoilor considerabile de finanțare externă și deținerilor ridicate de datorie publică de către nerezidenți”, se arată în documentul agenției.

În scenariul pesimist, S&P avertizează că ar putea reduce ratingurile acordate României dacă procesul prelungit de formare a guvernului, în urma destrămării coaliției în mai 2026, ar împiedica reducerea deficitului fiscal în 2027 și 2028.

„Considerăm că există riscul ca eșecul implementării unei traiectorii credibile în materie de politică fiscală și economică, nu numai că ar pune în pericol consolidarea bugetară, ci ar putea, de asemenea, să amplifice riscuri mai ample, precum deteriorarea încrederii investitorilor, creșterea costurilor de finanțare și intensificarea presiunilor asupra balanței de plăți”, avertizează agenția.

S&P mai precizează că ar putea lua în calcul o retrogradare a ratingului dacă presiunile externe se intensifică. Un astfel de scenariu ar putea apărea, de exemplu, în cazul unor perturbări pe piața energiei care ar afecta așteptările privind inflația pe termen mediu și, în același timp, creșterea economică, balanța de plăți și rezultatele fiscale.

Ce ar putea determina îmbunătățirea perspectivei
În scenariul optimist, agenția de rating ar putea revizui perspectiva României la „stabilă” dacă deficitele externe și bugetare se reduc, oprind erodarea bilanțurilor publice și externe.
„Acest scenariu ar fi susținut de un plan de politici credibil pe termen mediu – eventual ancorat într-un consens politic larg – alături de o redresare a creșterii economice”, arată S&P.

Agenția consideră că, pe termen scurt, România va reuși să formeze un guvern care să adopte un cadru bugetar credibil pentru perioada 2027-2028.
„Confirmarea ratingului reflectă așteptarea noastră de bază pe termen scurt că România va reuși să formeze un guvern care va adopta un cadru bugetar credibil pentru perioada 2027-2028”, arată S&P. Agenția subliniază că, în ciuda impasului politic din luna mai, consolidarea fiscală și absorbția fondurilor europene au rămas pe calea cea bună pentru 2026.

Potrivit raportului, România a înregistrat progrese în absorbția fondurilor europene. Decidenții politici au adoptat în cursul verii legislația necesară pentru deblocarea majorității fondurilor din cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență.
Acest lucru a dus la atingerea unui nivel maxim al fluxurilor de fonduri europene în acest an și a susținut un buget de investiții publice de 8,5% din PIB. Ratele de absorbție din MRR depășesc 90% pentru granturi și 95% pentru împrumuturi.

România riscă să piardă 750 de milioane de euro
S&P atrage însă atenția că un impas politic prelungit și eventualele compromisuri politice încheiate în ultimul moment ar putea pune în pericol reducerea deficitului dublu al României până în 2029.
„Paralizia legislativă costă România 750 de milioane de euro din subvențiile Mecanismului de redresare și reziliență, din cauza neadoptării unei legi unitare privind salariile din sectorul public”, se mai arată în raport.

Agenția precizează că, în lipsa unui cadru durabil de gestionare a cheltuielilor salariale din sectorul public, perspectivele fiscale rămân umbrite de declarațiile contradictorii ale principalelor partide. Cheltuielile cu salariile din sectorul public au reprezentat aproape 25% din cheltuielile României în 2025.

Totodată, S&P consideră că lipsa de vizibilitate privind creșterile salariale din sectorul public reprezintă un risc în contextul apropierii alegerilor din 2028, fragmentarea politică putând duce la derapaje fiscale legate de alegeri.
Agenția prognozează pentru România un deficit de cont curent de 7,5% din PIB în 2026, care va rămâne cu aproximativ un punct procentual peste traiectoria deficitului bugetar prevăzută până în 2029.

S&P: „Politica conflictuală” afectează predictibilitatea
În raport, agenția de rating avertizează că politica conflictuală și compromisurile politice frecvente, luate în ultimul moment, ar putea afecta previzibilitatea traiectoriei fiscale și a politicilor pe termen mediu ale României.

Deși fluxurile de fonduri europene se vor modera anul viitor, sprijinul pentru investiții va rămâne important prin alocările rămase din politica de coeziune a Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 și prin programul SAFE, în valoare de 16,8 miliarde de euro.
S&P estimează că economia României se va contracta cu 0,5% în 2026, pe fondul consolidării fiscale și al inflației ridicate determinate de prețurile la energie. Scăderea salariilor reale va frâna consumul privat, în timp ce investițiile finanțate de UE vor reprezenta principala contrapondere semnificativă.
Agenția mai arată că peisajul politic rămâne caracterizat de instabilitate și că lipsa unui guvern funcțional afectează previzibilitatea reformelor și guvernanța fiscală pe termen mediu.

Ce se întâmplă cu deficitul bugetar
Pentru 2026, S&P proiectează un deficit bugetar al administrației publice generale de 6,25% din PIB, în scădere de la 7,9% din PIB în 2025 și 9,3% din PIB în 2024.

Mai multe pachete de reforme introduse în perioada 2025-2026 au generat câștiguri fiscale, inclusiv prin majorări ale TVA, creșteri ale accizelor, înghețarea salariilor și a pensiilor, precum și ajustări ale impozitului pe profit.

Agenția estimează că România va continua consolidarea bugetară în conformitate cu cerințele procedurii UE privind deficitul excesiv, în care țara a intrat în 2020.

Pentru 2027, efortul fiscal ar urma să se concentreze în special pe partea de cheltuieli, prin creșteri controlate ale salariilor din sectorul public și ale pensiilor, după o înghețare de doi ani.

S&P estimează că deficitul va scădea constant, până la 5% din PIB în 2028. În același timp, aceste deficite vor determina creșterea datoriei publice nete a României la 60% din PIB până în 2027, de la 52% la sfârșitul anului 2025.