Moștenitorii trebuie să deschidă succesiunea la notar pentru a intra în posesia bunurilor unei persoane decedate. Dacă nu faci acest pas în timp util, există riscul să pierzi dreptul la moștenire. Iată cât timp ai la dispoziție după deces pentru a acționa și ce obligații ai.
După deces, moștenitorul are la dispoziție un an pentru a decide dacă acceptă moștenirea. Această acceptare poate fi exprimată în scris sau poate rezulta din fapte, cum ar fi administrarea bunurilor moștenite. Practic, dacă faci ceva cu moștenirea, considerată că ai renunțat implicit la contestarea ei.
De regulă, dreptul de moștenire este unul permanent și nu poate fi pierdut. Totuși, legea prevede anumite condiții în care acest drept se poate anula. De exemplu, dacă nu accepți succesiunea în termenul stabilit, pierzi dreptul asupra moștenirii.
Conform Codului Civil, moștenitorul care nu-și exprimă intenția de a accepta succesiunea în 6 luni de la deschiderea ei pierde acest drept. De asemenea, dacă nici după un an lucrurile nu sunt clarificate, legea consideră că persoana a renunțat la moștenire.
Termenul de un an poate varia însă în funcție de circumstanțe speciale. Dacă un moștenitor se naște după deschiderea succesiunii, perioada de timp începe să curgă de la data sa de naștere. De asemenea, în cazurile când decesul este stabilit de o hotărâre judecătorească, termenul se calculează de la data înregistrării morții.
Mai există situații în care moștenitorul a aflat târziu despre existența unui legat din testament sau despre legătura sa de rudenie cu defunctul. În astfel de cazuri, termenul de acceptare a moștenirii începe să curgă din momentul când moștenitorul a luat cunoștință sau trebuia să ia cunoștință de aceste fapte.
Moștenirea revine, în primul rând, copiilor și soțului supraviețuitor. Dacă aceștia lipsesc, bunurile ajung la părinți, frați, surori sau la descendenții acestora. Ordinea succesiunii se prelungește până la rudele mai îndepărtate, inclusiv mătuși, unchi și veri.
Un lucru important de știut este că și copilul conceput, dar nenăscut la data decesului, are dreptul la moștenire, alături de ceilalți moștenitori. Legea protejează astfel drepturile viitorilor descendenți.
Nu toți ce se încadrează în rândul moștenitorilor pot moșteni efectiv. Există situații în care o persoană poate fi declarată „nedemnă”, fiind exclusă prin decizie judecătorească sau notarială. Această măsură se aplică celor care au comis fapte grave împotriva defunctului sau a altor moștenitori.
Printre cauzele de pierdere a calității de moștenitor se numără condamnările penale pentru tentativa de omor asupra defunctului ori a unui alt moștenitor, dar și distrugerea testamentului. Aceste fapte duc la pierderea dreptului la moștenire, indiferent de legătura de rudenie.
Fii primul care comentează