ȘOC pentru Siegfried Mureșan! PSD și AUR…

Guvernul propus de Siegfried Mureșan a intrat miercuri în fața Parlamentului pentru votul de învestitură.

UPDATE: Reacția lui Siegfried Mureșan
Premierul desemnat Siegfried Mureşan a declarat, miercuri, că partidele care au declanşat criza politică au votat astăzi pentru prelungirea crizei politice şi că aşteaptă să vadă din partea preşedintelui României care sunt următorii paşi, după ce guvernul său nu a fost învestit prin votul Parlamentului.
„În Parlamentul României, noi am venit cu o soluţie pentru încheierea crizei politice şi am văzut că partidele care au declanşat criza politică au votat astăzi pentru prelungirea crizei politice. (…)
Noi, evident, vom continua să milităm pentru toate reformele pe care oamenii le aşteaptă şi în acest ultim an oamenii au dus greul stabilizării ţării şi vom lupta pentru ca eforturile făcute de oameni în acest an să nu fie în zadar”, a arătat Siegfried Mureşan.

UPDATE: Ce urmează acum
În urma respingerii, sunt întrunite condiţiile dizolvării Parlamentului şi convocării de alegeri anticipate, însă preşedintele Nicuşor Dan a declarat că nu le consideră o soluţie, astfel că urmează noi consultări cu partidele şi o nouă desemnare de premier.
Articolul 89 din Constituţie prevede că, după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare,
„Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”, conform News.ro.

UPDATE: Reacția lui Sorin Grindeanu
Preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a transmis miercuri, după votul din Parlament prin care Siegfried Mureşan nu a reuşit să strângă voturile pentru învestirea guvernului său, că România are nevoie urgent de un Guvern cu puteri depline care să schimbe direcţia greşită.
”Suntem pregătiţi să ne asumăm redresarea României”, mai spune preşedintele PSD.

UPDATE: Guvernul lui Siegfried Mureșan a picat
Votul s-a încheiat, iar potrivit numărătorii, Guvernul Mureșan a obținut 182 de voturi favorabile și 15 contra. Prin comparație, Guvernul Veștea a primit anterior 189 de voturi „pentru”.

UPDATE: A început ședința din Parlament.
Siegfried Mureșan, discurs în Parlament: „Vă propun astăzi un stat modern, pentru cetățeni puternici”
Premierul desemnat Siegfried Mureșan a urcat miercuri la tribuna Parlamentului, în cadrul ședinței comune a Senatului și Camerei Deputaților, pentru a le prezenta aleșilor programul de guvernare și direcțiile pe care intenționează să le urmeze noul Executiv.
În debutul discursului, Mureșan a vorbit despre viziunea sa pentru România și despre necesitatea unui stat modern, construit în jurul nevoilor cetățenilor.
„Vă propun astăzi un stat modern, pentru cetăţeni puternici. Astăzi le spunem oamenilor cum vedem România de astăzi şi ce vom face pentru ca mâine lucrurile să fie şi mai bune în ţara noastră. Astăzi vă prezint un proiect pentru România, iar dumneavoastră decideţi dacă mergem pe acest drum”, a afirmat Mureşan.

Premierul desemnat a explicat că vine în fața parlamentarilor pentru a prezenta atât programul de guvernare, cât și echipa propusă pentru viitorul Executiv. Mureșan a făcut referire și la experiența acumulată în Parlamentul European, unde spune că activează de mai bine de 12 ani.
El a subliniat că această experiență i-a arătat importanța activității legislative, a dialogului cu cetățenii și a reprezentării intereselor acestora.
„Vreau să ştiţi că îmi doresc un Parlament puternic. Vreau ca Parlamentul României să fie o instituţie puternică şi vreau ca cele mai importante decizii pentru România să fie luate aici, prin votul dumneavoastră. Voi avea mereu deschidere totală faţă de propunerile legitime pe care le veţi face şi faţă de dumneavoastră, ca parlamentari aleşi şi voi lucra strâns cu Parlamentul României”, a spus el.

Știre inițială:
Pentru ca noul Cabinet să primească votul de încredere, sunt necesare cel puțin 233 de voturi, adică majoritatea deputaților și senatorilor.
PSD și AUR au anunțat deja că nu vor susține Cabinetul Mureșan, în timp ce premierul desemnat spune că, în acest moment, se bazează pe aproximativ 200 de voturi. În cazul în care Guvernul va fi respins, ar fi pentru prima dată îndeplinită condiția constituțională care permite declanșarea procedurii pentru alegeri parlamentare anticipate.

Votul este programat miercuri. De la ora 13:00, plenul se va reuni, iar votul va începe după ora 16:00. Înainte de vot, Siegfried Mureșan va prezenta programul de guvernare, după care parlamentarii vor dezbate propunerile și vor vota asupra întregului Cabinet.

Siegfried Mureşan, mesaj înainte de votul din Parlament: Astăzi puterea este la fiecare parlamentar
Mureșan a transmis și un mesaj înainte de vot.
„Astăzi puterea este la fiecare parlamentar. Ca prim-ministru voi trata cu respect fiecare parlamentar şi fiecare grup parlamentar, indiferent dacă este la guvernare sau în opoziţie. Voi ţine cont de ideile bune pentru România venite din partea parlamentarilor şi voi lucra împreună cu ei.”, a scris Siegfried Mureşan, pe Facebook.

372 de măsuri, 16 ministere și trei vicepremieri
Programul de guvernare a fost elaborat de Siegfried Mureșan împreună cu cele trei formațiuni care îl susțin într-un interval de cinci zile și a fost depus sâmbătă la Senat.
Documentul cuprinde 372 de măsuri și prevede 16 ministere, precum și trei funcții de vicepremier, fiecare ocupată de o persoană care va avea și propriul portofoliu.
Direcția propusă este una de continuare a reformelor începute de Guvernul Bolojan, însă programul pune un accent mai mare pe măsuri menite să stimuleze creșterea economică.
În ceea ce privește fiscalitatea, Cabinetul Mureșan promite că TVA nu va fi majorată, iar revenirea la cota de 19% ar urma să se producă „de îndată ce se va putea”.
O rectificare bugetară ar trebui realizată în cel mult 30 de zile de la învestirea Guvernului, cu condiția ca deficitul să nu depășească ținta de 6,2% din PIB. Totodată, proiectul de buget pentru anul următor ar urma să fie publicat până la 30 noiembrie.
Programul include și măsuri privind reforma administrației și a statului. Printre acestea se află:
– reducerea numărului de secretari de stat
– interzicerea cumulului pensiei cu salariul în sectorul public
– comasarea ANAF cu Autoritatea Vamală
– înființarea unui ghișeu unic pentru acte, pașapoarte, permise și înmatriculări.

O altă măsură importantă din program vizează Parlamentul. Numărul aleșilor ar urma să scadă de la 465 la 405, în conformitate cu datele recensământului.
Această propunere poate crea însă dificultăți chiar în momentul în care Cabinetul are nevoie de voturile parlamentarilor. Reducerea numărului de mandate presupune implicit diminuarea numărului de locuri disponibile în viitorul Parlament.

Opoziția a criticat programul de guvernare.
AUR susține că măsurile nu sunt însoțite de costuri, termene și surse de finanțare suficient de clare, în timp ce PSD acuză continuarea unui „model economic al dezastrului”.

Cine sunt miniștrii propuși de Mureșan
Premierul desemnat va cere votul Parlamentului pentru următoarea structură guvernamentală:

PNL:
– Viceprim-ministru și ministrul Afacerilor Interne – Mircea Abrudean
– Ministrul Finanțelor – Alexandru Nazare
– Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale – Raluca Turcan
– Ministrul Sănătății – Oana Gheorghiu
– Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene – Dragoș Pîslaru
– Ministrul Educației și Cercetării – Mihai Dimian
– Ministrul Energiei – Sebastian Burduja

USR:
– Viceprim-ministru și ministrul Apărării Naționale – Radu Miruță
– Ministrul Mediului – Diana Buzoianu
– Ministrul Afacerilor Externe – Oana Țoiu
– Ministrul Transporturilor – Cătălin Drulă
– Ministrul Economiei – Irineu Darău

UDMR:
– Vicepremier și ministrul Agriculturii -Tánczos Barná
– Ministrul Dezvoltării – Cseke Attila
– Ministrul Culturii – Ötvös Koppány

Ministru independent susținut de cele trei formațiuni:
– Ministrul Justiției -Andrea Chiş

Ce avize au primit candidații
Audierile miniștrilor propuși s-au desfășurat luni și marți în comisiile de specialitate. Avizele acordate de parlamentari sunt însă consultative și nu condiționează votul final de învestitură.
În prima zi, au primit aviz negativ Sebastian Burduja (Energie), Radu Miruță (Apărare), Cătălin Drulă (Transporturi) și Irineu Darău (Economie).
Tánczos Barná (Agricultură) și Alexandru Nazare (Finanțe) au primit aviz favorabil.
Marți, printre candidații care au primit aviz pozitiv s-au numărat Oana Țoiu (Externe), Mircea Abrudean (Interne) și Dragoș Pîslaru (Fonduri Europene). De asemenea, candidații UDMR pentru Dezvoltare și Cultură au primit avize favorabile.
Raluca Turcan, Oana Gheorghiu, Andrea Chiş și Mihai Dimian au primit aviz negativ pentru portofoliile Muncii, Sănătății, Justiției și Educației.

După prezentarea programului de către premierul desemnat și desfășurarea dezbaterilor, Parlamentul va trece la votul asupra cererii de acordare a încrederii atât pentru programul de guvernare, cât și pentru lista completă a Cabinetului. Votul va fi secret, cu bile.
Pentru învestirea Guvernului sunt necesare minimum 233 de voturi. Siegfried Mureșan a declarat că, în urma discuțiilor purtate cu mai multe grupuri parlamentare, are în acest moment aproximativ 200 de voturi pe care se poate baza.
„Suntem în jur la 200 de voturi certe. Avem nevoie de 233 de voturi pentru învestire”, spunea Mureşan, luni seară.
În formațiunile care susțin Cabinetul se află aproximativ 80 de parlamentari PNL, 58 de la USR și 31 de la UDMR. Împreună, acestea ajung la aproximativ 169 de mandate, în timp ce Mureșan vorbește despre un nucleu de circa 170 de voturi.
Numărul nu este însă neapărat unul sigur, în condițiile în care există și nemulțumiri interne. În PNL, mai mulți parlamentari contestă conducerea lui Ilie Bolojan. Cu mai puțin de o lună înainte, 11 liberali care susținuseră Guvernul Veștea au fost îndepărtați din funcțiile de conducere pe care le ocupau în Parlament.
În același timp, ministrul interimar de Interne, senatorul Cătălin Predoiu, unul dintre liberalii care l-au contestat pe Bolojan, a anunțat că va vota Cabinetul Mureșan dacă va participa la ședința Parlamentului. El a argumentat că România are nevoie urgent de un Guvern pro-occidental cu puteri depline.
Și europarlamentarul liberal Rareș Bogdan le-a transmis celor 23 de parlamentari din Platforma Liberal-Conservatoare din PNL să susțină Cabinetul, pe care l-a numit „undercover Bolojan 2”, avertizând că, în lipsa unui Executiv stabil, România „se duce în cap”.

PSD și AUR nu susțin Cabinetul
PSD și AUR au anunțat că nu vor vota Guvernul Mureșan. Împreună, cele două formațiuni au în jur de 218 mandate, ceea ce nu le oferă o majoritate pentru a forma singure un Guvern, dar le permite să influențeze decisiv rezultatul unui vot de învestitură.
PSD a transmis prin președintele formațiunii, Sorin Grindeanu, că decizia de a nu susține Cabinetul este una fermă. Anunțul a fost făcut luni, la finalul unui Consiliu Național al partidului.
„Rămâne cum am stabilit, PSD îşi reafirmă dorinţa de a guverna. Nu cedăm la presiuni mediatice sau la şantaj politic”, a declarat Grindeanu.
Social-democrații au precizat că vor fi prezenți în sala de plen la momentul votului.
Și AUR a decis să nu susțină Cabinetul. Președintele formațiunii, George Simion, a anunțat că parlamentarii partidului nu vor participa la votul din plen.
În paralel, acesta a desemnat o echipă care să poarte discuții cu toate formațiunile politice, cu obiectivul de a ajunge la formarea unui guvern stabil.
Simion a susținut că AUR trebuie să facă parte din guvernare și a spus că va discuta cu toate persoanele responsabile inclusiv despre posibilitatea suspendării președintelui Nicușor Dan în cazul în care acesta nu convoacă alegeri, așa cum consideră formațiunea că prevede Constituția.
„Nu vom fi prezenţi în comisii, în plen, şi nu vom vota un guvern Siegfried Mureşan sau cel care urmează după aceea, Nazare, pentru că asta ar însemna trădarea încrederii pe care voi ne-aţi acordat-o. Trecem printr-o criză politică majoră. Am desemnat o echipă de negociere cu toate formaţiunile politice pentru ca în următoarele zile să ajungem la a forma un guvern stabil”, a anunţat Simion.

De unde ar putea veni voturile lipsă
Una dintre variantele analizate de Siegfried Mureșan este reprezentată de Grupul parlamentar al minorităților naționale, format din 17 deputați. Situația este însă incertă, întrucât o parte importantă dintre reprezentanții minorităților nu ar susține Cabinetul.
Unul dintre motivele invocate este chiar propunerea privind reducerea numărului de parlamentari, de la 465 la 405, măsură care ar putea afecta inclusiv mandatele rezervate minorităților.
Deputata neafiliată a minorității italiene, Ioana Grosaru, a cerut Curții de Apel București anularea decretului prin care Nicușor Dan l-a desemnat pe Siegfried Mureșan premier. Ea a argumentat că Executivul ar trebui format de cei care au câștigat alegerile.
Demersul său a fost respins public de 11 organizații ale comunității italiene, care au precizat că deputata nu vorbește în numele întregii comunități.
Instanța a respins cererea Ioanei Grosaru ca inadmisibilă.
În schimb, deputatul FDGR Ovidiu Ganț, reprezentant al minorității germane, a anunțat marți, într-un mesaj publicat pe Facebook, că va vota Guvernul Mureșan.
Premierul desemnat a spus că a avut două runde de discuții cu Grupul minorităților naționale și că speră ca o parte dintre acestea să susțină Cabinetul.
„Am agreat cu domniile lor ca ei să anunţe, miercuri, înaintea votului din plen ce vor face, dar am motive de optimism (…) discuţiile au fost bune”, a declarat Siegfried Mureşan.

O altă sursă posibilă pentru voturile necesare este reprezentată de parlamentarii neafiliați. Liberalii le-au prezentat acestora programul de guvernare, însă fără să solicite deocamdată un angajament concret.
Numărul de voturi care poate fi obținut de aici este însă limitat.
UDMR a stabilit ca, pentru a susține Guvernul, acesta să nu depindă de voturile AUR, SOS sau POT. În aceste condiții, ar rămâne cel mult 23 de parlamentari neafiliați considerați compatibili, iar pentru atingerea pragului de 233 ar fi nevoie ca toți să voteze pentru.

Ce se întâmplă dacă Guvernul Mureșan este respins
Un eventual vot negativ pentru Cabinetul Mureșan ar avea consecințe importante. Ar fi a doua solicitare de învestitură respinsă de Parlament, după cea privind Cabinetul Adrian Veștea.
Constituția prevede, la articolul 89, că președintele poate dizolva Parlamentul dacă acesta nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.
„Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”.
Până în acest moment, Parlamentul a respins Cabinetul Veștea, la 22 iunie. Eugen Tomac, primul politician desemnat premier de președinte după demiterea prin vot a Guvernului condus de Ilie Bolojan în luna mai, nu a mai ajuns însă în plen pentru votul de învestitură. El și-a depus mandatul după ce nu a reușit să formeze o majoritate pentru Cabinetul său de tehnocrați.
Dacă și Guvernul Mureșan va fi respins, ar fi îndeplinită astfel condiția privind respingerea a două solicitări de învestitură.
În eventualitatea dizolvării Parlamentului, ar începe procedurile pentru organizarea alegerilor parlamentare anticipate. Autoritatea Electorală Permanentă a publicat luni, pe site-ul instituției, un proiect de lege pentru modificarea și completarea legislației electorale, prin care sunt prevăzute condițiile tehnice pentru organizarea unor eventuale alegeri anticipate.
„Proiectul elaborat de AEP asigură condiţiile tehnice pentru respectarea termenului constituţional şi pentru exercitarea efectivă a dreptului de vot de către românii din străinătate”, afirma sursa citată.

Nicușor Dan nu își dorește alegeri anticipate
Decizia privind dizolvarea Parlamentului îi aparține președintelui Nicușor Dan, care a transmis în mod repetat că nu consideră alegerile anticipate o soluție pentru actuala criză politică.
Șeful statului le-a cerut partidelor să ajungă la un acord și să găsească o soluție pentru formarea unui Guvern cu puteri depline.
„E momentul ca această criză politică să se încheie. E momentul ca partidele să privească dincolo de gardul de partid, să privească la interesul naţional. Alegerile anticipate nu sunt o soluţie, dimpotrivă, ar fi o continuare a instabilităţii şi a neîncrederii – şi a cetăţenilor români, şi a pieţelor financiare. Indiferent de ce se va întâmpla, România îşi va păstra traiectoria financiară, există consens politic pe chestiunea asta”.
Cu o săptămână înainte, șeful statului afirma că nu își dorește dizolvarea Parlamentului și îi îndemna pe liderii politici să negocieze pentru încheierea crizei.
„Eu îndemn partidele – pentru că e o chestiune serioasă, totuşi – îndemn partidele la dialog. Nu l-am prea văzut în ultimele luni. Dizolvarea Parlamentului nu este ceva ce eu să-mi doresc. Asta înseamnă câteva luni în plus de incertitudine şi cred că românii… în momentul ăsta îşi doresc să se termine criza asta într-un fel sau altul şi felul ăsta nu poate să fie decât unul negociat de partide (…) Alegerile anticipate sunt rele în primul rând pentru cetăţeni, după aceea şi pentru partide. Când eşti politician trebuie să te uiţi la ce vor cetăţenii. E o stare de insecuritate şi cred că e momentul să închidem criza asta”, a afirmat Nicuşor Dan, într-un interviu acordat pentru Antena 3, la finalul vizitei la New York.

În acest context, liderii partidelor parlamentare discută tot mai intens despre posibilitatea alegerilor anticipate, în condițiile în care configurația actuală a Parlamentului face dificilă obținerea unei majorități pentru învestirea unui nou Cabinet.