Sistemul public de pensii din România intră într-o perioadă critică, pe fondul îmbătrânirii populației și al creșterii speranței de viață. Adrian Negrescu avertizează că sistemul de pensii este o „bombă cu ceas”. Peste 1,3 milioane de români vor ieși la pensie. Ce soluții are România?
România se apropie de o criză a pensiilor care nu mai poate fi ignorată. Peste 1,3 milioane de români urmează să iasă la pensie în următorii ani, în timp ce numărul celor care muncesc și contribuie la sistem riscă să nu fie suficient pentru a susține plata pensiilor. Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că actualul sistem este „o bombă cu ceas” care ar putea exploda în următorii 7-10 ani și spune că România va fi nevoită să ia măsuri dificile: de la creșterea numărului de angajați și prelungirea vieții active până la dezvoltarea pensiilor private.
România se apropie de un moment dificil pentru sistemul public de pensii. Îmbătrânirea populației, creșterea speranței de viață și numărul tot mai mare al persoanelor care ies din câmpul muncii pun o presiune tot mai mare pe bugetul public.
În timp ce românii trăiesc mai mult, numărul celor care contribuie la sistemul public de pensii nu crește într-un ritm suficient pentru a acoperi necesarul de finanțare. În următorii ani, situația demografică ar putea deveni una dintre cele mai mari probleme economice ale României.
Datele analizate de INS arată că numărul persoanelor foarte vârstnice este în creștere. România are aproape 450.000 de persoane cu vârsta de peste 85 de ani, iar numărul centenarilor s-a apropiat de 4.000, după ce aproape s-a triplat în ultimul deceniu.
În acest context, analistul economic Adrian Negrescu avertizează că România trebuie să se pregătească pentru o perioadă în care sistemul public de pensii va fi tot mai greu de finanțat. Potrivit acestuia, soluțiile trebuie căutate din timp, prin creșterea numărului de angajați, reformarea sistemului și dezvoltarea economisirii private.
Este sustenabil sistemul public de pensii?
1. Românii trăiesc tot mai mult, iar numărul persoanelor de peste 85 de ani este în creștere. Cât de sustenabil mai este, în aceste condiții, actualul sistem public de pensii?
Adrian Negrescu: „Sistemul public de pensii este ca o bombă cu ceas care va exploda cel mai probabil în următorul orizont de 7-10 ani. Problema principală este legată de schimbarea structurii populației. România are din ce în ce mai mulți oameni care ajung la vârste înaintate, în timp ce generațiile care intră pe piața muncii sunt mai puțin numeroase.
În următorii ani vor ieși la pensie peste 1,3 milioane de oameni, iar pensiile acestora vor reprezenta o mare problemă pentru statul român. Rămâne de văzut cum vor fi plătite aceste pensii în condițiile în care și în acest moment avem un deficit pentru plata pensiilor aflate deja în plată.
Sistemul public funcționează pe principiul contribuțiilor celor care lucrează. Cu alte cuvinte, angajații de astăzi contribuie la plata pensiilor celor care au ieșit din câmpul muncii. Dacă numărul angajaților scade, iar numărul pensionarilor crește, presiunea asupra bugetului devine tot mai mare.
În următorii ani vor ieși la pensie peste 1,3 milioane de oameni. România are nevoie, în primul rând, să aducă mai mulți oameni în economie, să îi determine să lucreze și să contribuie la sistem. Mai mulți angajați înseamnă mai multe taxe și contribuții salariale, iar aceste venituri pot fi folosite pentru plata pensiilor. Dacă nu vom reuși să creștem baza de contribuabili, problema poate deveni atât de gravă încât, peste ani, statului să îi fie din ce în ce mai greu să asigure plata pensiilor la nivelul așteptat de populație.
Situația demografică nu trebuie privită separat de cea economică. Faptul că oamenii trăiesc mai mult este o evoluție pozitivă, însă sistemul de pensii trebuie construit astfel încât să poată susține o perioadă mai lungă de pensionare. Datele demografice arată deja direcția în care se îndreaptă România. Numărul persoanelor de peste 85 de ani crește, iar populația foarte vârstnică va reprezenta o parte tot mai importantă din totalul populației.”
Speranța de viață continuă să crească
2. Dacă speranța de viață continuă să crească, este inevitabilă o majorare a vârstei de pensionare sau există și alte soluții prin care statul poate menține echilibrul sistemului?
Adrian Negrescu: „Încă din 2010 Banca Mondială ne oferă această soluție, de a crește vârsta de pensionare atât la bărbați, cât și la femei.
S-au făcut pași înainte, dar prea puțini, în condițiile în care situația demografică se duce într-o zonă critică. Creșterea vârstei de pensionare va fi o realitate în următorii cinci ani de zile. Este una dintre măsurile care vor trebui luate dacă România nu va găsi alte soluții pentru echilibrarea sistemului.
Nu este însă singura variantă. O economie mai puternică, mai mulți angajați și o rată mai ridicată de ocupare pot contribui la reducerea presiunii asupra bugetului. România are nevoie să aducă în piața muncii cât mai mulți oameni care astăzi nu lucrează, să reducă munca la negru și să creeze condiții pentru ca oamenii să rămână activi cât mai mult timp.
O economie mai puternică, mai mulți angajați
Dacă nu vom găsi aceste soluții, alternativa va fi reprezentată de creșterea taxelor, inclusiv asupra pensiilor, ceea ce ar pune o presiune suplimentară asupra veniturilor populației. Problema este că orice măsură de acest tip este dificil de aplicat într-o societate în care pensionarii reprezintă deja o categorie numeroasă.
De aceea, reforma sistemului trebuie pregătită din timp. Nu putem aștepta ca problema să devină imposibil de gestionat pentru a începe să căutăm soluții. Creșterea speranței de viață schimbă inclusiv modul în care trebuie privită pensionarea. Dacă o persoană poate ajunge să trăiască 85, 90 sau chiar peste 100 de ani, perioada de după ieșirea din activitate poate reprezenta câteva decenii.
În același timp, contribuțiile trebuie colectate de la o populație activă care, în România, riscă să devină tot mai mică.”
Cu ce urmează să se confrunte tinerii
3. Ce riscuri îi așteaptă pe tinerii care se află astăzi pe piața muncii? Putem vorbi despre o situație în care generațiile actuale vor contribui mai mult și vor primi, raportat la venituri, mai puțin la pensie?
Adrian Negrescu: „Tinerii din ziua de azi trebuie să gândească oportun atunci când se gândesc la piața muncii.
Nu cred că un tânăr ar trebui să se bazeze exclusiv pe pensia publică pe care o va primi peste 30 sau 40 de ani. Trebuie să își construiască o pensie privată, prin Pilonul II sau Pilonul III. Cu cât te apuci mai devreme să economisești și să pui bani deoparte, prin orice formă, cu atât vei avea mai multe șanse să ieși din zona asistaților sociali care se vor înmulți în următorii ani.
Riscul pentru generațiile actuale este ca raportul dintre numărul celor care contribuie și numărul celor care primesc pensie să se deterioreze.
Un tânăr care intră astăzi pe piața muncii trebuie să înțeleagă că pensia nu mai poate fi privită doar ca o problemă a statului. Dacă astăzi contribuțiile sale finanțează pensiile actualilor pensionari, peste câteva decenii va depinde de generațiile care vor lucra atunci. Iar dacă aceste generații vor fi mai puțin numeroase, presiunea asupra sistemului va fi mai mare.
De aceea, economisirea pe termen lung devine esențială. Pilonul II poate reprezenta o sursă suplimentară de venit la pensionare, în timp ce Pilonul III oferă o formă voluntară de economisire. Pentru tineri, avantajul este timpul. O sumă economisită constant de la începutul carierei poate ajunge să reprezinte o rezervă importantă după câteva decenii.”
Pilonul II, Pilonul III de pensii
4. Cât de important este ca românii să economisească individual pentru bătrânețe, prin Pilonul II, Pilonul III sau alte forme de economisire? Poate statul să garanteze singur pensii suficiente peste 20-30 de ani?
Adrian Negrescu: „Statul administrează un fond de pensii construit pe o arhitectură învechită, de tip piramidal.
Altfel spus, statului îi va fi din ce în ce mai greu să aibă fondurile necesare plății pensiilor în condițiile în care cei care susțin pensiile, angajații care nu au ieșit din câmpul muncii, vor avea o zonă mare de fluctuație.
Singura soluție este să crești numărul angajaților din economie. În paralel, oamenii trebuie să înțeleagă că este necesar să își construiască propriul sistem de siguranță financiară pentru bătrânețe.
Pilonul II și Pilonul III sunt două instrumente importante, dar economisirea poate lua mai multe forme. Important este ca oamenii să înceapă cât mai devreme și să nu aștepte momentul pensionării pentru a se întreba dacă vor avea suficienți bani.”
România trebuie să se pregătească pentru generația care va trăi mai mult
Problema pensiilor nu mai este doar una financiară. Este, în primul rând, o problemă demografică. Românii trăiesc mai mult, iar acest lucru înseamnă că sistemul public trebuie să susțină pensii pentru o perioadă mai lungă. În același timp, generațiile tinere sunt mai puțin numeroase decât cele care ies din activitate.
Datele privind persoanele foarte vârstnice arată cât de mult s-a schimbat deja societatea românească. Numărul românilor de peste 85 de ani este în creștere, iar numărul celor care ajung la 100 de ani s-a majorat puternic în ultimul deceniu. Această schimbare obligă statul să regândească modul în care finanțează pensiile.
Pe de o parte, România trebuie să aibă o economie capabilă să genereze mai multe locuri de muncă și venituri mai mari. Pe de altă parte, este nevoie de politici care să îi mențină pe oameni activi mai mult timp și să stimuleze economisirea. Pentru generațiile tinere, mesajul este și mai important: pensia de stat nu ar trebui să fie singura sursă de venit pe care se bazează după 60-70 de ani.
Dacă România nu reușește să crească numărul celor care muncesc și contribuie la sistem, raportul dintre angajați și pensionari va deveni tot mai dificil de susținut.
„Sistemul de pensii publice este ca o bombă cu ceas”
„Sistemul de pensii publice este ca o bombă cu ceas”, spune analistul, iar următorii ani ar putea fi decisivi pentru modul în care România va reuși să plătească pensiile unei populații care trăiește tot mai mult.
Datele INS
Datele Institutului Național de Statistică confirmă presiunea tot mai mare exercitată de schimbările demografice asupra României. Populația țării îmbătrânește, iar numărul persoanelor vârstnice crește într-un ritm care schimbă raportul dintre generațiile aflate la pensie și cele care muncesc. Potrivit INS, indicele de îmbătrânire demografică a ajuns la 124,9 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere, în timp ce vârsta medie a populației a urcat la 42,4 ani. Tendința este una de durată, iar proiecțiile demografice ale INS până în 2070 indică o creștere importantă a ponderii populației vârstnice. În acest context, problema pensiilor nu mai ține doar de viitorul îndepărtat, ci devine una dintre provocările majore ale următorilor ani.
Fii primul care comentează